miercuri, 30 iunie 2010

Sobolanul

Astazi am terminat de citit "Sobolanul", o carte scrisa de Andrzej Zaniewski

Sobolanii starnesc scarba si spaima, teama fata de molimele pe care uneori le raspandesc si o frica superstitioasa de dintii lor in continua crestere.
Niste animale atat de destepte, cum sunt sobolanii, sunt manate nu numai de instincte si gesturi reflexe, dar si de propria ratiune, de experienta, asociatii, memorie si simtaminte. Din fenomenele si faptele din jur sunt in stare sa traga concluzii, sunt mai putin animalice si mult mai umane decat suntem noi, oamenii, in ingamfarea noastra, dispusi sa recunoastem.
Omul - stapanul creatiei, uzurpator sau desemnat astfel de Dumnezeu - s-ar cuveni sa fie astazi protectorul si prietenul a milioane de fiinte, al caror limbaj nu-l pricepe si al caror comportament il apreciaza conform unor scheme ce-i sunt comode.
Viata oricaruia dintre noi se bazeaza pe aceleasi relatii ale albuminei ca la caine, sobolan, porumbel sau oricare alta fiinta. Omul uita ca este si el un astfel de organism si se comporta de parca ar vrea sa se dezica de aceasta inrudire incomoda si sa dea uitarii cu orice pret radacinile lui biologice.
E un semn al neinchipuitei infumurari si al sentimentului de superioritate nejustificat existent numai in imaginatia noastra.
De multe ori noi oamenii nu mai privim animalele ca pe niste parteneri de viata, ci doar ca pe un inventar biologic, care trebuie sa se supuna si sa sea adapteze nevoilor noastre, vointei, stiintei si poftelor noastre. Dupa masura valorilor noastre, un animal este cu atat mai inteligent, cu cat ni se supune mai deplin. Am creat abatoare, crescatorii de rasa, tabacarii - milioane de locuri in care ucidem.
Aceasta carte este deopotriva o descriere de fapte si o parabola, o legenda neobisnuit de sinistra si de stranie, cenusie si cruda ca viata unui sobolan, si tocmai de aceea plauzibila.Aceasta societate de mamifere rozatoare, care vietuieste in imediata noastra apropiere - ba chiar sub picioarele noastre, la drept vorbind - ne insoteste existenta de milenii, e partasa la bunastarea si mizeria noastra, in timpuri de pace, dar si de razboi.
Nu vrem sa luam aminte la ele, sa le intelegem. Nu vrem sa stim nimic despre ele. Ne razboim doar cu ele si le uram atat de profund cum numai oamenii sunt in stare sa urasca.
"Sobolanul" nu este doar o carte despre animale. Ea este deopotriva o povestire despre legile care guverneaza societatea, despre mitologiile noastre, despre adevaruri si minciuni, dragoste si speranta, singuratate si dor.
La urma urmei, suntem locuitorii cosmosului, respiram aceeasi atmosfera terestra, apartinem aceleiasi specie a mamiferelor, cu o constructie similara a creierului, inimii si stomacului, fertilizarea si maternitatea se petrec in acelasi fel.
Suntem , asadar, rude apropiate biologic si psihologic, si ambele noastre specii, desi au decis-o cauze diferite, datorita vitalitatii, fortei si inteligentei lor, nu numai ca au supravietuit milioanelor de ani de evolutie, dar s-au perfectionat pana intr-atat incat au luat in stapanire planeta.
                         Andrzej Zaniewski

Mersi Kriss (Amelie) pentru carte :-*
                                           

miercuri, 23 iunie 2010

Povestea vietii mele ..... anterioare

Se pare ca am fost barbat in ultima viata anterioara
M-am nascut si am trait undeva prin Noua Scotie sau Labrador in jurul anului 1000.
De profesie, am fost constructor de drumuri, de barci sau fierar.

Caracterul vietii anterioare :
Datorita vointei si meritelor mele, dar si a caracterului meu hotarat, am influentat puternice prefaceri in societate; este posibil sa fi fost un lider, un conducator.

Lectia vietii anterioare adusa in prezenta incarnare :
Trebuie sa fiu mai receptiv; sa ii ascult pe cei din jur cu inima, nu numai cu urechea. Cat voi da, atat voi primi. Trebuie sa ofer cat mai multa dragoste.

luni, 14 iunie 2010

Lista de scuze pe care oamenii le invoca

Simte-te mizerabil sau automotiveaza-te, orice vrei sa faci este tot timpul alegerea ta

La sfârşitul cărţii sale, Think And Grow Rich, Napoleon Hill are o listă cu scuze pe care oamenii le invocă. Ai auzit vreodată pe cineva spunând asta – sau poate ai spus chiar tu:

Dacă aş avea bani…
Dacă nu aş avea familie şi copii…
Dacă aş avea o educaţie mai bună…
Dacă aş avea timp…
Dacă aş fi sănătos…
Dacă ceilalţi m-ar înţelege…
Dacă ar fi condiţii diferite…
Dacă m-aş putea întoarce în timp…
Dacă nu mi-ar fi frică de părerea lor…
Dacă aş avea o şansă…
Dacă mi s-ar da o şansă…
Dacă aş avea o slujbă mai bună…
Dacă alţii nu ar avea ciudă pe mine…
Dacă nu s-ar întâmpla nimic care să mă oprească…
Dacă aş fi mai tânăr…
Dacă aş putea face ce vreau eu…
Dacă m-aş fi născut bogat…
Dacă aş cunoaşte oamenii potriviţi…
Dacă aş avea talentul pe care alţi oameni îl au…
Dacă nu aş fi ratat oportunităţile pe care le-am avut…
Dacă oamenii din jur nu m-ar enerva…
Dacă cineva m-ar ajuta…
Dacă aş trăi în altă ţară sau alt oraş…
Dacă aş avea personalitatea pe care o vreau…
Dacă nu aş mai avea datorii…
Dacă aş putea să încep…
Dacă nu aş fi eşuat…
Dacă aş şti cum…
Dacă nu s-ar opune toată lumea…
Dacă nu aş avea aşa multe griji…
Dacă mi-ar cunoaşte lumea abilităţile…
Dacă oamenii nu ar fi aşa proşti… (nu te plânge; asta s-ar putea
să fie în avantajul tău într-o bună zi…)
Dacă aş avea încredere în mine…
Dacă nu aş avea ghinion…
Dacă aş fi fost născut sub o stea norocoasă…
Dacă nu ar fi adevărat că “aşa este viaţa şi nu putem schimba nimic”…
Dacă nu aş fi avut un “trecut”…
Dacă aş fi avut afacerea mea…
Dacă oamenii m-ar asculta…

Sau DACĂ – iar acesta este cel mai mare dintre toţi ‘dacă’ – aş fi avut curajul să mă văd aşa cum sunt în realitate, aş fi aflat ce anume nu este în regulă cu mine şi aş fi corectat acel lucru. Apoi, poate aş avea ocazia să profit de pe urma greşelilor mele şi să învăţ ceva în urma greşelilor celor din jur.

Şi, acum, poate aş fi unde îmi doresc să fiu, DACĂ aş petrece mai mult timp analizând şi corectând defectele mele şi mai puţin timp căutând scuze să le acopăr.

(Pera inspire me)

duminică, 6 iunie 2010

Napoleon Hill, Think and grow rich

Dacă crezi în eşec, îl vei avea
Dacă crezi în timiditate, aşa vei fi
Dacă vrei câştig, sigur vei eşua
Dacă neîncrezător vei porni

Dacă crezi că vei pierde, vei pierde
Căci lumea largă azi ne-a învăţat
Ca pasul unu în succes e-a crede
Succesul e în mintea ta creat

Dacă crezi că eşti prea mic, vei fi
Gândul aripi va trebui să nască
Sigur pe tine dacă te vei simţi
Răsplata va sosi să te cinstească

Victorii-n viaţă nu obţin doar cei
Ce sunt puternici şi aleargă bine
Câştigul poate deveni un obicei
Pentru cel ce spune : CRED ÎN MINE

vineri, 4 iunie 2010

Criza din exterior

Ignora-i pe cei care spun ca nu mai e nici o speranta

Creaza-ti obiceiuri noi, care sa iti aduca oportunitati noi in viata.

Vremurile prin care trecem au scos tot ce este mai "rau" in oameni:
iritare, frustrare, scepticism exacerbat, neincredere in viitor, disperare, toate mi se intampla numai mie.

Si asta nu e un lucru rau. Ce nu este prea bine este ca majoritatea oamenilor
nu stiu ce sa faca cu ceea ce au scos la suprafata.

Se uita la ceea ce au scos, probabil se intreaba "Si eu ce fac cu asta?" si se
intorc la vechile obiceiuri, ceea ce genereaza o si mai mare frustrare.

Cum poti trai si cum te poti dezvolta intr-un astfel de mediu in care multi
din jur iti spun ca nu mai e nici o speranta?

Simplu! Rabdare, disciplina, perseverenta, curaj, tenacitate, incredere.
(Romeo Cretu inspire me)

marți, 1 iunie 2010

miorita ... matematica

Pe-un picior de PLAN EUCLIDIAN
Iata vin in cale
TRANSLATAND la vale,
Trei MULTIMI de PUNCTE
Toate trei DISJUNCTE
De FUNCTII pazite
Toate diferite.
Ele sunt tot trei:
Una-i INJECTIVA,
Alta-i BIJECTIVA,
Si-alta-i SURJECTIVA.
Iar cea INJECTIVA
Si cea SURJECTIVA,
Mari se vorbira
Si se sfatuira
Sa ramana treze
Pana-o sa-nsereze
Si s-o ANULEZE
Pe cea BIJECTIVA,
C-are PRIMITIVA
Si ASIMPTOTE multe
Cate si mai cate,
Ca e INVERSABILA
Si chiar DERIVABILA.
Dar intr-o MULTIME
Asta s-a aflat
Si s-au indignat
C-ale lor cuvinte
Intrec orice LIMITE.
Dar de la f(0)-ncoace
Unui PUNCT nu-i place
Sa mai stea-n MULTIME
Si de treaba a se tine.
BIJECTIVA se-ntreba:
- PUNCTUL asta ce-o avea?
Si se duse
Si ii spuse:
- Draga PUNCTULETUL meu
Ce rau, oare, iti fac eu,
Sau nu-ti place poate
C-ai COORDONATE
NATURALE toate?
Vrei sa stai mai jos
Crezi ca-i mai frumos?
Nu vrei un' te-am pus
Vrei cumva mai sus?
- Draga BIJECTIVA
Eu chiar dimpotriva,
Ma simt foarte bine
Dar e rau de tine!
Cand o sa-nsereze,
Vor sa te-ANULEZE
Functia INJECTIVA
Si cea SURJECTIVA.
-Daca s-o-ntampla
De m-or ANULA
Sa ma-ngropi in zori
In CAMP DE VECTORI
Intr-o VECINATATE
Pe-aici pe-aproape
Sau chiar in MULTIME
Sa fiti tot cu mine.
Iar la cap sa-mi pui
CALCUL INTEGRAL
Ori un MANUAL
Sau poate-un TRATAT
Cat mai inspirat
Si de l-or citi
Isi vor aminti
Cei ce au uitat
Ca am existat
Si voi fi propusa
In SUBIECTE inclusa
Pentru OLIMPIADA
Sau BALCANIADA.
Si-n loc de ANULAT
Sa le spui curat
C-am INTERSECTAT
Mindrele ELIPSE
Ca am PUNCTE FIXE
RADACINI REALE
Si IMAGINARE
Si ca am DARBOUX.
Dar mai afla tu
Ca de-oi intalni
O SFERA batrana
Cu un CERC de lana
Prin SPATIU alergand
Si la toti zicand:
- Cine mi-a vazut
Sau mi-a cunoscut
O FUNCTIE - AFINA
Cu o PANTA lina
Bine DEFINITA
Si NEMARGINITA?
Sa te-nduri de ea
Si sa-i spui asa:
C-am INTERSECTAT
Mandrele ELIPSE
Ca am PUNCTE FIXE
Radacini COMPLEXE
Si ca am DARBOUX.
Dar nu-i spune tu
De cele REALE
Ca de-i povesti
Mult ai s-o mahnesti
Si va sti de-ndat
Ca m-au ANULAT.
Si inca te mai rog
Ca-ntre colegi buni
Tot ce am avut
Tu sa le aduni
Sa le scoti din SPATIUL
Cu trei DIMENSIUNI,
Iar tu dragul meu
Sa te INTEGREZI
Sa te ANEXEZI
La alta MULTIME
Ca-i greu fara mine
Dar iti va fi bine
Si vei rezista, cat va EXISTA
MATEMATICA!