Ca intr-o oglinda

Odata, pe înserate, un taran se aseza pe pragul modestei sale case bucurându-se de racoarea serii. În apropiere, serpuia un drumeag care ducea spre sat; un om care trecea îl vazu pe taranul nostru si se gândi:
"Omu' asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si cât e ziua de mare lâncezeste pe pragul casei..." La putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gândi: "Omu' asta e un donjuan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care trec, ba poate le mai si necajeste..." În fine, un strain care se îndrepta spre sat îsi zise: "Omu' asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua, iar acum se bucura de odihna bine meritata..."
La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei. Putem spune însa multe despre cei trei oameni care se îndreptau spre sat: primul era un lenes, al doilea un om rau, iar al treilea un mare muncitor.

Tot ceea ce spui vorbeste despre tine; mai ales când vorbesti despre altii.

                     (Bruno Ferrero)

"Încercați să vă armonizați mai bine viața cu idealul vostru spiritual consacrând din ce în ce mai mult timp rugăciunii, meditației. Aveți însă răbdare: dacă după o săptămână, zece zile, nu constatați mari schimbări în voi, să nu vă plângeți că v-ați pierdut vremea, fiindcă aceasta va fi dovada că nesocotiți legile lucrării spirituale. Recunoașteți cu umilință numai că nu ați efectuat niciodată cu adevărat această lucrare: v-ați lăsat materia psihică să devină atât de opacă încât ea opune acum o mare
rezistență, iar pentru a o schimba, a o face sensibilă, va fi nevoie de mult timp. Dacă v-ați exersat însă să meditați, materia voastră va fi în prezent mult mai suplă, maleabilă și ușor de educat; această pregătire a ușurat lucrarea spiritului în voi. Spiritul are cea mai mare putere care există, numai că trebuie să știm în ce condiții. Nu mai pierdeți deci timp prețios în îndoieli și tergiversări: începeți de astăzi lucrarea spirituală."

Omraam Mikhaël Aivanhov

Create Great Relationships

Hey Florin,

The digital world is a beautiful thing. Apps boost our productivity and elevate our personal lives. eBooks make reading more accessible and elegant. Social media platforms like Facebook and Twitter connect us - and allow for the sharing of information in radically new ways. But along with the opening of new frontiers that technology brings, I'm witnessing a closing of something else. We just don't personally interact in the same ways that we once did. Tempers have grown quicker. Conversations have become shorter. And good manners are becoming obsolete.

People write things online that they'd never dare to say to another human being in person. Critics abound. Cynics flourish. And controversy seems to get more views than simple acts of decency - and humanity. Yes, I completely get I'm painting the world we reside in with some broad brush strokes. Yes, there are massive amounts of people who are polite, kind and awesome. And yes, there are complete communities of individuals interacting impeccably and doing great things. But I just wanted to put a voice to the fact that I see a loss of something as tech dominates our lives. Something simple. Something real. Something essential. We're losing the way we used to relate to each other.

So, during this month where so many of us are thinking about celebrating the relationships that fill our lives with a depth of richness and joy, I wanted to offer you 6 of the best communication strategies I've learned to flourish in business and in life. I encourage you to apply these at home, at work and out on the streets with people you may not even know. As William Penn once noted: "I expect to pass through life but once. If therefore, there be any kindness I can show, or any good thing I can do to any fellow being, let me do it now, and not defer or neglect it, as I shall not pass this way again."

#1. Be Real
Call it being authentic. Call it being yourself. The fact is that few things are as powerful as standing in the presence of a person who is really really comfortable in their own skin. What I'm suggesting is that you speak with your unique voice and that you live under your true values and that you present the real you to the world around you. Please trust me on this one. I promise you that when you get to the last hour of your last day, you will regret having lived the life society sold you versus the life that you knew deep within was meant for you.

#2. Smile
Sure this sounds obvious. But what makes greatness is the daily executing around simple ideas. And if smiling during good and hard times was so easy, then why is it so hard for most people? I travel across the planet constantly. But no matter whether I'm in Qatar or Napa, Buenos Aires or Malaysia, Mumbai or Amsterdam, a quick and genuine smile to a stranger always connects. Unites. Uplifts.

#3. Use People's Names
The fantastic Dale Carnegie taught us well. He observed that a person's name is the sweetest sound to their ears. And yet, it's so very easy to forget to go the extra mile and remember - and then use - someone's name. World-class communicators get that when they address people by name, it brings them closer. And makes them stand out.

#4. Look People In The Eye
Okay. I really need to rant mildly on this one. Sure we all have our smart phones and iPods and PCs. But this new way of communicating where our mouths move while we speak to the person in front of us but our eyes stay on the screens before us sends a message to that person that they just are not that important. The best gift you can give a customer+teammate+loved one is the gift of your presence. In this age of easy digitization, giving the human being you're communicating with 1000% of your attention is a spectacular method to lead the field. So, look people in the eye. Engage with what they are saying. Make them feel special. No, make them feel--for the brief moments they interact with you - that they are the most important person in the world.

#5. Be Honest
Again, simple, I know. But leadership and success really does come down to the daily doing of a series of fundamentals staggeringly well. Be the most honest person you know. Let your ethics drive your behavior. And please remember, anyone can be honest when times are easy. The true measure of your leadership is how honest you are when everything's falling apart.

#6. Choose Good Words
I was up in the mountains last weekend. Wanted to get some breakfast. Walked into a new Italian restaurant that advertised breakfast until 11:30 am. It was 11:40. I asked the man behind the counter: "Is it possible to still get breakfast?" His instant reply: "Absolutely not." Now I understand this man wasn't trying to be rude. He was most likely unskilled with his words. Just not a great communicator. But his words had impact (as all words do). A more effective communicator could have said, "I wish we could but we've just switched over to the lunch menu. I think you'll love it. C'mon in and give it a try." It's all in the languaging. Instead, his words caused me to try his competitor. And to think that this is a restaurant that just doesn't care that much.

So there you are Great Communicator. Six pretty fundamental yet powerful ways to amp up the impact of your communication during this month focused on appreciating relationships. Try them. Apply them. And innovate around them. Those around you will be grateful you did.

In Leadership,

Robin

Constiinta Suprema

     Nu poti accesa puterile colosale ale Universului doar citind despre ele dintr-o carte, sau prin intermediul mintii constiente, asociata cu activitatea jumatatii stangi a creierului. Poti accesa aceste puteri numai prin joc, entuziasm si inspiratie! Acesta este felul in care poti accesa emisfera dreapta a creierului. De aici totul este posibil. Aici, legile naturale consituie doar una dintre numeroasele variante in care poti sa-ti traiesti viata. Dar vindecarea si transformarea nu se refera la a repara sau a gasi defecte. Niciodata nu a existat vreun defect sau vreo problema. Cand iti traiesti viata din aceasta perspectiva, inseamna ca iti folosesti doar mintea constienta. Vorbim acum despre deschiderea/descatusarea unui potential in care orice devine posibil, in care totul se rezolva de la sine in integralitatea-intregul-completitudinea constiintei. Acesta este taramul posibilitatilor miraculoase.

     In toate fiintele umane, exista un camp de constiinta cu potential nelimitat. A mai fost denumit si: campul, energia pura, ansamblul legilor naturii, sursa.... Prin metode simple, cu totii ne putem simti ca fiind mai mult din aceasta cuprindere, care este ca un splendid izvor de inspiratie, bucurie si idei noi. Folosind sistematic aceste metode, constiinta noastra se poate extinde si putem experimenta un nivel inca si mai profund de inteligenta creatoare, care este benefica atat pentru binele nostru fizic, cat si pentru cel mental. Energia mai abundenta, bucuriile mai intense si inteligenta creatoare mai profunda pot fi traite ca noi forme de iubire. Iubirea este o expresie a puterii creatoare, iar acestui simtamant ii spunem Constiinta Suprema, care este de fapt starea ta naturala. Cand te afli in aceasta stare, esti constient, esti treaz si prin urmare liber sa iti amintesti starea naturala. Cu acest nou sentiment de libertate, starile magnifice de inspiratie si de creativitate pot fi perpetuate precum undele intr-un volum de apa, preschimband ideile noi si frumoase in realitate. Iti reamintim ca singurul motiv pentru care te afli aici ACUM, este de a trai prezentul care este chiar ACUM.

http://www.soulpilot.com/romania

O lectie intrinseca a vietii

Fii supus fata de eul propriu, fii o lumina pentru tine insuti si urmeaza lumina ... dupa aceea, orice ai face, este ceea ce trebuie sa faci si orice nu faci este ceea ce nu trebuie sa faci.... Singurul mijloc de a te afla in legatura cu viata, singurul mod de a nu merge in urma vietii este sa ai o inima care sa nu fie vinovata, o inima inocenta. Uita tot ce ti s-a spus - ce trebuie sa faci si ce nu trebuie sa faci - nimeni altcineva nu poate sa decida asta in locul tau. Evita-i pe cei ipocriti care vor sa decida in locul tau; ia fraiele in mainile tale. Tu esti cel care "trebuie" sa decida. De fapt, din aceasta putere de a lua deciziile se naste sufletul tau. Cand decid altii pentru tine, sufletul tau devine adormit si opac. Cand incepi sa iei decizii pentru tine insuti, apare o agerime. Sa iei decizii inseamna sa iti asumi riscuri, sa decizi inseamna sa gresesti - cine stie poate acesta este riscul. Cine stie ce se va intampla? Acesta este riscul; nu exista nici o garantie. Asuma-ti toate riscurile necesare pentru a fi o individualitate si accepta provocarile astfel incat sa te poate ascuti, sa-ti poata conferi stralucire si inteligenta. Acceptat-te pe tine insuti asa cum esti. Nu nega nimic, nu te simti vinovat.

Doar cu sufletul poti vedea lucrurile cu adevarat.

Intelepciunea corpului

   

     Cineva care isi iubeste masina are un alt fel de contact si de relatie cu masina decat altcineva , care nu si-o iubeste. Cel care nu-si iubeste masina o conduce si o trateaza ca pe un mecanism, insa cel care isi iubeste masina devine constient si de cea mai mica schimbare a starii interioare a ei, de cea mai mica schimbare a zgomotului.  Se intampla ceva in interiorul masinii si brusc, persoana respectiva  devine constienta de schimbare. Nimeni nu a auzit nimic. Pasagerii se afla in masina, nimeni nu a auzit nimic. Insa este suficienta o schimbare cat de mica a zgomotului motorului, orice clinchet, orice modificare, pentru ca persoana care isi iubeste masina sa devina constienta de ea. Are un contact profund. Nu o conduce numai, masina nu este numai un mecanism; mai curand, persoana respectiva s-a raspandit in masina si a permis masinii sa patrunda in ea.

     Corpul tau este asemenea unei masini sau al unei uzine mai degraba.  Intrebarea este: iti iubesti corpul la fel de mult cum iti iubesti masina?

    Corpul tau este tot timpul pregatit sa te asculte. Ai vorbit vreodata cu el? Ai comunicat cu el? Te afli in el, il folosesti, te-ai gandit sa-i multumesti? Corpul tau te serveste cat de inteligent poate.  Lucrurile importante din organism nu au fost lasate pe seama ta, au fost atribuite corpului.  Respiratia, circulatia sangelui, digestia alimentelor au fost lasate pe seama ta, altfel te-ai fi gasit de mult intr-o mare incurcatura. Daca respiratia ar fi fost lasata pe seama ta, ai fi murit. Nu ar fi mai existat nici o posibilitate pentru ca tu sa traiesti, deoarece poti sa uiti sa respiri. Noaptea, in somn, poti sa uiti sa iti faci inima sa bata. Cum ai putea sa-ti amintesti? Stii cat de mult munceste sistemul tau digestiv? Tu inghiti tot felul de lucruri si crezi ca faci o treaba excelenta.  Consumi hrana si corpul o transforma in sange, in maduva, in oase ... Motorului masinii tale ii dai sa inghita orice fel de ulei?  Intregul sistem digestiv face miracole.  Daca fiecare dintre noi ar trebui sa faca tot ceea ce face sistemul digestiv, am avea nevoie de fabrica mare pentru ca mancarea sa ajunga in sange, pentru a alege toate elementele si ale trimite acolo unde este nevoie.

     Urmeaza-ti corpul. Nu incerca in nici un fel sa-ti domini corpul. O data ce ai inceput sa iti intelegi corpul , 99% din mizeria din viata ta ar disparea pur si simplu. Nu iti asculti corpul care spune “Opreste-te! Nu manca!”. Tu continui sa mananci, iti asculti mintea, care spune “Este foarte gustos, delicios. Inca putin.” Corpului ii vine sa vomite, stomacul spune “ Stop! Ajunge! Sunt obosit!”, insa mintea spune “Uite ce gust ... Inca putin” Continui sa iti asculti mintea. Daca iti asculti corpul, 99% din problemele tale vor disparea, iar restul de 1% va fi reprezentat doar de accidente.

     Asculta-ti corpul, asa cum iti asculti masina. Urmeaza-ti corpul . mintea este nesabuita; corpul este intelept. .Iar daca ai patrunde in profunzimile corpului, exact in acele profunzimi iti vei descoperi sufletul. Sufletul este in profunzimile corpului. Doar cu sufletul poti vedea lucrurile cu adevarat.

   Corpul este un miracol. Este impresionat de frumos si impresionat de complex. Nu exista nimic atat de complex, atat de subtil, ca trupul. Nu stii nimic despre el. Doar ce l-ai vazut in oglinda. Nu l-ai privit niciodata dinauntru; pentru ca altfel este un univers prin el insusi. Misticii spun ”Corpul este un univers mininatural.” Daca il privesti dinauntru, este atat de vast – milioane si milioane de celule, si fiecare celula are propria viata, si fiecare celula functioneaza intr-o maniera atat de inteligenta, incat pare incredibila, imposibila, nemaipomenita. Fiecare celula functioneaza atat de sistematic, intr-un mod atat de ordonat, cu o asemenea discplina interioara.

     Corpul este prietenul tau cel mai bun de pe pamant, nu dusmanul tau.

    

PS  Boala este un semnal dat de corpul tau. Supraconstiinta ta, partea ta divina, dumnezeul tau interior iti trimite un mesaj, deoarece unele dintre actiunile tale, dintre gandurile si vorbele tale sunt contra legii iubirii si alegii responsabilitatii ........

ECKHART TOLLE DESPRE RAU

I: Daca Fiinta Suprema sau Dumnezeu este sursa creatoare a tuturor energiilor si gandurilor, iar gandurile nascute din ego sunt o forma negativa de energie, nu sunt si acestea din urma creatia lui Dumnezeu?

R: Acest gen de intrebare a fost pusa si dezbatuta de catre multi filozofi si a ramas un fel de piatra de incercare in religia crestina. De aceea, haideti sa vedem care ar putea fi raspunsul intuitiv. In acest univers perceput prin intermediul simturilor, daca vrei sa folosesti ceva care se afla aici, pentru a-l compara cu Dumnezeu, cel mai potrivit lucru ar fi soarele. Soarele este sursa unei energii aparent inepuizabile si sursa vietii. Caldura corpului nostru vine, in mod indirect, de la soare. Desigur, soarele nu este etern, dar, in comparatie cu durata vietii omenesti, el poate fi considerat ca fiind virtual etern. De milioane si milioane de ani, el ne ofera cu marinimie energia lui datatoare de viata. Sa zicem ca soarele se afla intr-un proces de dobandire a constiintei de sine, deoarece intuitia mea imi spune ca Universul, sau mai degraba fundamentul Universului sau El, Cel Unic, se afla intr-un proces de dobandire a constiintei de sine, in dimensiunea timpului. Cel Unic exista, de asemenea, in dimensiunea atemporala, unde nu exista nici trecut, nici viitor.

Asadar, Dumnezeu – si voi folosi un timp acest nume – este deja desavarsit si perfect. Dar se pare ca, in taramul timpului, Dumnezeu devine constient prin intermediul tuturor acestor forme de viata. Revenind la exemplul nostru, daca ar fi vorba despre soare, atunci, in cadrul procesului de constientizare, el ar emite, in mod continuu, un numar urias de fotoni, de particule de lumina. Pentru un timp, fotonul individual – care este parte din si contopit cu soarele – dobandind constiinta de sine, ajunge sa se perceapa pe sine in mod gresit, drept o entitate separata. El nu mai realizeaza comuniunea lui cu soarele. Dar el continua sa fie parte a intregului si nu intrerupe niciodata legatura cu soarele. De aceea, temporar, ca etapa in procesul de dobandire a constiintei de sine, el se crede separat. Este o stare temporara. In timp ce se considera separat, el creeaza tot felul de iluzii care reflecta temeiul iluziei separarii. Acesta este, esentialmente, contextul in care ne aflam noi, in care se afla omenirea. Constiinta launtrica este constiinta lui Dumnezeu, fiindca exista o singura constiinta. Iar acea constiinta, in procesul de dobandire a constiintei de catre intreg, se percepe in mod gresit, pentru un timp. Iar acest lucru creeaza iluzia separarii, in fiinta umana individuala. Acest lucru creeaza iluzia identificarii cu forma, care este iluzia separarii. De aceea ne consideram noi niste entitati separate. Cu cat este mai puternica aceasta iluzie, cu atat mai mult se reflecta ea in actiunile exterioare, care devin, apoi, amagitoare. Iar acest lucru este numit rau. Pana la urma, raul nu distruge nimic. Esenta tuturor formelor de viata este eterna. Din perspectiva Intregului nesfarsit, raul este doar un scurt episod din ceea ce viseaza Cel Unic, atunci cand isi dobandeste constiinta de sine, in dimensiunea temporara. Asadar, care ar putea fi raspunsul la intrebarea Dumnezeu a creat raul? Daca intelepciunea cunoasterii spune ca, de fapt, raul nu este real, bineinteles ca acest lucru este corect. E o problema de niveluri. Daca privesti raul de la un anumit nivel, el pare, desigur, real. Faptul ca, esentialmente, el nu este real, nu inseamna ca el nu poate parea cat se poate de real, de la acest nivel vremelnic. Insa el trebuie recunoscut drept o amagire. Raul poate fi definit ca fiind totala identificare cu forma – adica iluzia. Cu cat o entitate se identifica mai mult cu forma, cu atat mai mult creeaza ea iluzia raului – creand, totodata, mai multa suferinta. Care este raspunsul? Raspunsul il aflam, desigur, cand stim de ce ne aflam aici. Noi suntem sursa raspunsului. Raspunsul nu este un simplu raspuns, ci sfarsitul iluziei separarii si sfarsitul asa numitului rau.

Eckhart Tolle

http://dev.redwerks.org/ettv/2011/12/eckhart-on-evil/