Un altfel de inceput

A fost odata ca niciodata prima zi de scoala pentru fiecare dintre noi. 15 septembrie , ani la rand, era ziua in care vacanta de vara ramanea in urma si incepea scoala. Si odata cu inceperea scolii, incepeau si problemele, mai ales problemele de matematica, fizica, chimie (pentru unii). Scoala s-a terminat, problemele de matematica s-au dus, dar in locul lor au aparut problemele vietii.  Probleme cu partenera/partenerul de viata, problem la munca, problem cu proprii copii, probleme cu vecinii, probleme financiare, probleme de sanatate, probleme existentiale, probleme, probleme, probleme ... sau situatii, framantari.

Pana in toamna lui 2012 scoala incepea pentru mine in fiecare an (mai putin pe timpul facultatii), ca elev, apoi ca profesor de matematica. Lucrand cu mii de elevi si studenti (de la clasa a 3-a pana la anul 1 de facultate) mi-am dat seama ca pot sa ii ajut nu doar sa gaseasca solutii la problemele de matematica ci si in alte situatii specifice varstei lor. Foloseam un instrument foarte simplu si la indemana oricaruia dintre noi, si anume puneam intrebari. Si uite asa, lucrand si cu mine insumi, am descoperit acum cativa ani coaching-ul. In toamna lui 2012 am facut o schimbare majora in viata mea (pentru multi din jurul meu de neinteles). Mi-am dat demisia din invatamant. In anul care a trecut am absolvit o scoala de coaching si am devenit coach.

Se poate scrie o carte doar cu ceea ce este si ceea ce nu este coaching-ul. Am sa punctez cateva aspecte a ceea ce inseamna coaching-ul.

Coaching-ul este ca o intrebare infinit deschisa: “Ce vreau de la mine” (George Bragadireanu).

Coaching-ul inseamna a elibera potentialul oamenilor, pentru a maximiza propria lor performanta, insemna a-i ajuta pe oameni sa invete ei insisi despre ei, decat a-i invata propriu-zis ceva. Socrate a practicat aceleasi lucruri acum mai bine de 2000 de ani. (John Whitmore)

Coaching-ul consta intr-o acompaniere a clientului, fara a-i oferi acestuia raspunsuri sau optiuni, ci mai degarba punandu-i intrebari care sa-l ajute sa-si clarifice propriul demers si sa gaseasca propriile solutii . (Alain Cardon)     ... etc, etc...

Coaching-ul este o modalitate de invatare si dezvoltare, este despre prezent si viitor, este despre asumarea responsabilitatii, este ca o oglinda care iti reflecta interiorul intr-un mod obiectiv, fara judecati si prejudecati.

Coaching-ul nu este un prilej de a corecta comportamentele si actiunile cuiva, nu este training, nu este psihoterapie. Un coach nu este un expert care are raspunsuri la toate intrebarile dintr-un anumit context.

In calitate de coach te pot ajuta:

- sa-ti maximizezi punctele tale forte

- sa-ti proiectezi un plan de cariera

- sa-ti dai seama ce te blocheaza (frica de esec, lipsa de incredere, indoiala de sine, ...)

- sa-ti cresti satisfactia la munca si motivatia

- sa-ti clarifici si sa-ti atingi obiectivele

- sa-ti atingi potentialul tau printr-o invatare continua (de exemplu sa–ti dezvolti abilitati de comunicare)

- sa te autodezvolti (de exemplu sa gasesti cai de a imbunatati utilizarea timpului sau a energiei)

- sa hotarasti ce fel de echilibru vrei sa ai intre munca si viata personala

- sa treci peste obstacolele personale (de exemplu frica de a vorbi in public)

- sa dobandesti noi abilitati si competente pentru adeveni mai eficient

- sa te pregatesti pentru noi responsabilitati

Care sunt blocajele launtrice si externe care te impiedica sa-ti atingi potentialul tau maxim ?

Ne vedem, povestim si stabilim cum puteam sa ne ajutam reciproc si ce putem face unul pentru celalalt.

Totul poate fi si altfel ...